devotat definitie

credit rapid online ifn

DEVOTÁT, -Ă adj. Plin de devotament, de abnegație. [< devota, după fr. dévoué]. adjectivdevotat

DEVOTÁT, -Ă adj. plin de devotament, credincios unei cauze, unei persoane; devot (2). (< devota) adjectivdevotat

credit rapid online ifn

* devotát, -ă adj. (lat. devotatus și fr. dévoué). Plin de devotament. adjectivdevotat

devotat a. plin de devotament: amic devotat. adjectivdevotat

DEVOTÁT, -Ă, devotați, -te, adj. Plin de devotament, de abnegație față de cineva sau de ceva; credincios. – V. devota. adjectivdevotat

DEVOTÁT, -Ă, devotați, -te, adj. Plin de devotament, de abnegație; credincios. Învățătorimea, legată de popor și devotată poporului, trebuie să lupte pe întregul front, pe frontul ridicării nivelului învățămîntului, al creșterii de cadre noi pentru industrie, agricultură, comerț, cooperație, pentru diferitele sectoare ale vieții culturale, să lupte pentru lichidarea analfabetismului și răspîndirea culturii în mase. GHEORGHIU-DEJ, Art. CUV. 464. Ne aflăm în fața unui bărbat devotat datoriei. CARAGIALE, O. II 173. ◊ (Sub­stantivat) Încă de mult devotatul a ieșit tiptil înainte ca ministrul să fi băgat măcar de seamă că cineva tușise intrînd. ARGHEZI, P. T. 58. adjectivdevotat

DEVOTÁ vb. I. refl. A servi pe cineva cu devotament; a se consacra, a se pune în slujba..., a se dedica, a se jertfi. [P.i. -tez. / < lat. devotare, cf. it. devotare]. verbdevota

devotá (devotéz, devotát), vb.1. A consacra, a oferi, a destina. – 2. (Refl.) A se dărui, a se jertfi. Lat. devotare (sec. XIX). – Der. devotament, s. n. (abnegație, sacrificiu; fidelitate), pe baza fr. dévouement. verbdevota

DEVOTÁ vb. refl. a servi pe cineva cu devotament; a se consacra, a se pune în slujba..., a se dedica. (< lat. devotare, după fr. dévouer) verbdevota

!devotá (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se devoteáză verbdevota

devotà v. a se consacra cu totul, a se sacrifica pentru altul. verbdevotà

DEVOTÁ, devotez, vb. I. Refl. A se pune fără rezerve în serviciul cuiva sau a ceva; a se dedica, a se consacra în întregime. – Din lat. devotare, fr. dévouer. verbdevota

DEVOTÁ, devotez, vb. I. Refl. (Construit cu dati­vul sau, învechit, urmat de determinări introduse prin prep. « la ») A se pune cu toată inima, fără rezerve, în serviciul unei persoane sau (mai ales) al unei cauze, al unei idei; a se consacra, a se dedica. A se devota patriei sale și binelui obștesc.La cauza cea sacră azi mă devotez CU totul. ALEXANDRESCU, P. 157. verbdevota

* devotéz, a -á v. tr. (lat. devóto, -áre. V. devotament). Consacru: a devota patriiĭ copiiĭ. V. refl. Mă consacru voluntar și complet cuĭva. Mă sacrific: a de devota morțiiĭ pentru patrie. verbdevotez

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluidevotat

devotat  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular devotat devotatul devota devotata
plural devotați devotații devotate devotatele
genitiv-dativ singular devotat devotatului devotate devotatei
plural devotați devotaților devotate devotatelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z