DEVENÍT, -Ă, deveniți, -te, adj. Care a devenit. O frază devenită celebră. – V. deveni. adjectivdevenit
* devín, -venít, a -vení v. intr. (fr. devenir, d. lat. devenire, ajunge). A ajunge, a te face: Napoleon a devenit împărat, copilu va deveni om mare. – Mitocaniĭ zic cum devine cazu îld. cum se întîmplă. verbdevin
devení (devín, devenít), vb. – A ajunge să fie, a se face. Traducere a fr. devenir, prin intermediul vb. veni. verbdeveni
DEVENÍ vb. intr. 1. a se transforma, a se preface (în). 2. a începe sau a ajunge să fie. (< fr. devenir) verbdeveni
DEVENÍ vb. IV. intr. 1. A se transforma, a se preface (în). 2. A începe sau a ajunge să fie. [< fr. devenir]. verbdeveni
devení (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. devín, 2 sg. devíi, 1 pl. devením, imperf. 3 sg. deveneá; conj. prez. 3 să devínă; ger. devenínd verbdeveni
devenì v. 1. a începe a fi, a se face: a deveni ministru; 2. a trece dintr’o stare într´alta: copilul mic va deveni mare; 3. a avea cutare sau cutare soartă, sfârșit: ce vom deveni ? verbdevenì
DEVENÍ, devín, vb. IV. Intranz. 1. A se transforma, a se preface în...; a lua, a primi aspectul sau forma de... 2. A începe sau a ajunge să fie; a se face. A deveni profesor. 3. (Fam.; în expr.) Cum devine cazul (sau chestia) = cum stau lucrurile, ce s-a întâmplat. – Din fr. devenir. verbdeveni
DEVENÍ, devín, vb. IV. Intranz. 1. (Urmat de o întregire predicativă) A se schimba, a se transforma, a se preface în..., a lua, a primi aspectul sau forma de...; a se face... Deodată oceanul a devenit o mare de flăcări. BARANGA, V. A. 11. [Cărarea] va deveni drum de căruțe și apoi șosea. BOGZA, C. O. 94. Acolo am fost mic și acolo am devenit mare, m-am născut acolo și acolo am trăit. ARGHEZI, P. T. 145. ◊ Expr. (Despre oameni, familiar) Ce a devenit ? = ce s-a întîmplat cu el ? ce soartă a avut ? 2. (Întregirea predicativă este exprimată printr-un adjectiv) A începe, a ajunge să fie...; a se face... Forfota lucrului deveni, ca la un semn, mai grăbită. CAMILAR, N. I 313. S-a întors de la Paris, unde pretinde că a devenit învățat. CAMIL PETRESCU, B. 22. Masa invalizilor a devenit mai compactă. SAHIA, N. 19. 3. (Familiar; în e x p r.) Cum devine cazul (sau chestia) = cum stau lucrurile. N-ai priceput cum devine chestia ?Nu-i vorba de-un trandafir adevărat. C. PETRESCU, O. P. I 54. – Prez. ind. și: (rar) devíu (ODOBESCU, S. III 13). verbdeveni
A DEVENI IMPOTENT a-i cădea greutatea, a-i rugini (cuiva) armătura, a-i seca creanga / sămânța, a-și sui sculele-n pod, a nu-i (mai) trage pompa. verbadeveniimpotent
devenit adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | devenit | devenitul | devenită | devenita |
plural | deveniți | deveniții | devenite | devenitele | |
genitiv-dativ | singular | devenit | devenitului | devenite | devenitei |
plural | deveniți | deveniților | devenite | devenitelor |