detrona definitie

DETRONÁ vb. I. tr. A alunga de la tron, a scoate din domnie. ♦ (Ironic) A înlătura dintr-o demnitate, dintr-o funcție. [P.i. -nez. / < fr. détrôner]. verb tranzitivdetrona

DETRONÁ vb. tr. a înlătura de la tron, a scoate din domnie. ◊ (ir.) a înlătura dintr-o demnitate, dintr-o funcție. (< fr. détrôner) verb tranzitivdetrona

detroná (a ~) (de-tro-) vb., ind. prez. 3 detroneáză verb tranzitivdetrona

detronà v. V. destronà. verb tranzitivdetronà

DETRONÁ, detronez, vb. I. Tranz. A înlătura de la domnie, a alunga de pe tron. ♦ (Ir.) A înlătura pe cineva dintr-o demnitate, dintr-o funcție. ♦ A deposeda pe cineva de titlul de campion. – Din fr. détrôner. verb tranzitivdetrona

DETRONÁ, detronez, vb. I. Tranz. A alunga de pe tron, a scoate din domnie. Adunarea națională va detrona pe Ludovic. CAMIL PETRESCU, T. II 375. ♦ (Ironic) A scoate (pe cineva) dintr-o demnitate, dintr-o funcție. Te dușmănea însă Mircea, ucenicul pe care Borțosul îl detronase din funcția pe care o aveai tu acum. PAS, Z. I 270. verb tranzitivdetrona

* detronéz v. tr. (fr. détrôner. V. tron). Scot din tron (din domnie), descăunez. verb tranzitivdetronez

de(s)tronà: v. a da jos de pe tron, a răsturna din domnie. verb tranzitivdestronà

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluidetrona

detrona  verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)detrona detronare detronat detronând singular plural
detronând detronați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) detronez (să)detronez detronam detronai detronasem
a II-a (tu) detronezi (să)detronezi detronai detronași detronaseși
a III-a (el, ea) detronea (să)detronai detrona detronă detronase
plural I (noi) detronăm (să)detronăm detronam detronarăm detronaserăm
a II-a (voi) detronați (să)detronați detronați detronarăți detronaserăți
a III-a (ei, ele) detronea (să)detroneze detronau detrona detronaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z