detestabil definitie

DETESTÁBIL, -Ă adj. De disprețuit; demn de ură. [Cf. fr. détestable, lat. detestabilis]. adjectiv detestabil

DETESTÁBIL, -Ă adj. demn de dispreț, de ură. ◊ (despre lucruri) foarte rău, cu mult sub nivelul cerut. (< fr. détestable, lat. detestabilis) adjectiv detestabil

*detestabíl, -ă adj. (lat. detestabilis). Abominabil, execrabil, demn de mare ură: persoană, acțiune detestabilă. Foarte răŭ: timp detestabil. Adv. În mod detestabil. adjectiv detestabil

detestábil adj. m., pl. detestábili; f. detestábilă, pl. detestábile adjectiv detestabil

detestabil a. 1. ce trebue să fie detestat; 2. foarte rău: timp detestabil. adjectiv detestabil

DETESTÁBIL, -Ă, detestabili, -e, adj. Vrednic de ură, de dispreț. ♦ Care este foarte rău, care este cu mult sub nivelul așteptat sau cerut. – Din fr. détestable, lat. detestabilis. adjectiv detestabil

DETESTÁBIL, -Ă, detestabili, -e, adj. De nesuferit, vrednic de ură. Ce speță de pungaș detestabil ! VLAHUȚĂ, O. A. III 105. adjectiv detestabil

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului detestabil

detestabil   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular detestabil detestabilul detestabilă detestabila
plural detestabili detestabilii detestabile detestabilele
genitiv-dativ singular detestabil detestabilului detestabile detestabilei
plural detestabili detestabililor detestabile detestabilelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z