despotcovit definitie
- Vezi aici mai multe rimedespotcovit
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cude
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cudes
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuit
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuvit
DESPOTCOVÍT, -Ă, despotcoviți, -te, adj. Căruia i-au căzut sau i-au fost scoase potcoavele; fără potcoave. – V. despotcovi. adjectivdespotcovit
DESPOTCOVÍT, -Ă, despotcoviți, -te, adj. (Mai ales despre cai) Fără potcoave, căruia i-au căzut potcoavele. Aflu că un cal e despotcovit ! ALECSANDRI, T. I 385. adjectivdespotcovit
despotcoví (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. despotcovésc, imperf. 3 sg. despotcoveá; conj. prez. 3 să despotcoveáscă verb tranzitivdespotcovi
DESPOTCOVÍ, despotcovesc, vb. IV. Refl. (Despre cai) A-și pierde potcoavele. ♦ Tranz. A scoate unui animal potcoavele. – Pref. des- + potcovi. verb tranzitivdespotcovi
DESPOTCOVÍ, despotcovesc, vb. IV. Refl. ((Mai ales despre cai) A-și pierde potcoavele. Tot trecînd la mîndra dealul, Mi s-a despotcovit calul. HODOȘ, P. P. 47. verb tranzitivdespotcovi
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluidespotcovit
| despotcovit adjectiv | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | despotcovit | despotcovitul | despotcovită | despotcovita |
| plural | despotcoviți | despotcoviții | despotcovite | despotcovitele | |
| genitiv-dativ | singular | despotcovit | despotcovitului | despotcovite | despotcovitei |
| plural | despotcoviți | despotcoviților | despotcovite | despotcovitelor | |