desjuca definitie

credit rapid online ifn

DEJUCÁ, dejóc, vb. I. Tranz. A zădărnici planurile sau uneltirile cuiva. [Var.: (înv.) desjucá vb. I] – Pref. de- + juca. verb tranzitivdejuca

DEJUCÁ, dejóc, vb. I. Tranz. A face să nu izbu­tească (planurile sau uneltirile cuiva); a zădărnici. M-am hotărît să-i dejoc rezistența, smulgîndu-i secretul. CARAGIALE, O. II 299. Am voit să dejucăm intrigile conserva­torilor. ALECSANDRI, T. 1705. – Variantă: (învechit) desjucá (ODOBESCU, S. III 478) vb. I. verb tranzitivdejuca

credit rapid online ifn

DESJUCÁ vb. I v. dejuca. verb tranzitivdesjuca

DESJUCÁ vb. I v. dejuca. verb tranzitivdesjuca

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluidesjuca

desjuca  verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)desjuca desjucare desjucat desjucând singular plural
desjucând desjucați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) desjoc (să)desjoc desjucam desjucai desjucasem
a II-a (tu) desjoci (să)desjoci desjucai desjucași desjucaseși
a III-a (el, ea) desjoa (să)desjucai desjuca desjucă desjucase
plural I (noi) desjucăm (să)desjucăm desjucam desjucarăm desjucaserăm
a II-a (voi) desjucați (să)desjucați desjucați desjucarăți desjucaserăți
a III-a (ei, ele) desjoa (să)desjoace desjucau desjuca desjucaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z