desfăcăreț, desfăcărețe s. n. 1. deschizător de conserve. 2. deschizător de sticle. substantiv neutrudesfăcăreț
desfăcăreț | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | desfăcăreț | desfăcărețul |
plural | desfăcărețe | desfăcărețele | |
genitiv-dativ | singular | desfăcăreț | desfăcărețului |
plural | desfăcărețe | desfăcărețelor |