desfunda definitie

credit rapid online ifn

desfúnd și -éz, a -á v. tr. (d. fund). Scot fundu unuĭ vas; a desfunda un butoĭ. Destup: a desfunda o garafă, mi s’a desfundat nasu înfundat cu guturaĭ. Deschid drumu: o stîncă rostogolită înfundase drumu, dar noĭ l-am desfundat. Stric fundamentu: ploile continue desfundase drumurile. verb tranzitivdesfund

desfundá (a ~) vb., ind. prez. 3 desfúndă verb tranzitivdesfunda

credit rapid online ifn

desfundà v. 1. a scoate fundul unui vas: a desfunda un butoiu; 2. a destupa: mi se desfundă nasul; 3. a deschide calea într’un loc încă neumblat; 4. a desgheța: ploile reci desfundă pământul OD. verb tranzitivdesfundà

DESFUNDÁ, desfúnd, vb. I. Tranz. 1. A deschide un butoi scoțându-i fundul sau dându-i cep; p. ext. a deschide o sticlă astupată, scoțându-i dopul; a destupa. ♦ Refl. (Rar; despre torenți de apă) A se revărsa. 2. A curăța sau a goli un canal; o conductă, un șanț înfundat etc. 3. A face ca un drum, un teren să devină impracticabile din cauza ploii, a apei revărsate, a noroiului etc. 4. A ara adânc, a desțeleni un teren, de obicei pentru pregătirea unei plantații viticole sau pomicole. – Pref. des- + [în]funda. verb tranzitivdesfunda

DESFUNDÁ, desfúnd, vb. I. Tranz. 1. A deschide un butoi scoțîndu-i fundul sau dîndu-i cep; p. ext. a deschide o sticlă astupată, scoțîndu-i dopul, a des­tupa. Desfund butoiul de vin. Desfund sticla de rachiu.Refl. (Rar, despre torente de apă) A se revărsa. S-au desfundat puhoaiele și s-au astupat drumurile. SADOVEANU, Z. C. 38. 2. A curăța sau a goli un canal, o țeavă, un șanț etc. care este înfundat. 3. (Cu privire la un teren sau la artere de circulație; subiectul este apa, ploaia) A face noroios, impracticabil. Și peste toți curgea din văzduhul posomorît o ploaie înverșunată, dușmană, care desfunda drumurile. D. ZAMFIRESCU, R. 71. Cerul posomorît... vearsă șiroaie de ploaie și de zloată, de desfundă pretutindeni pămîntul. ODOBESCU, S. III 564. 4. (Cu privire la terenuri) A ara adînc, a desțeleni. Tractoarele desfundă locul și îneacă sămînța. MIHALE, O. 89. Munca a desfundat pămînturile. I. IONESCU, P. 207. verb tranzitivdesfunda

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluidesfunda

desfunda  verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)desfunda desfundare desfundat desfundând singular plural
desfundând desfundați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) desfund (să)desfund desfundam desfundai desfundasem
a II-a (tu) desfunzi (să)desfunzi desfundai desfundași desfundaseși
a III-a (el, ea) desfundă (să)desfundai desfunda desfundă desfundase
plural I (noi) desfundăm (să)desfundăm desfundam desfundarăm desfundaserăm
a II-a (voi) desfundați (să)desfundați desfundați desfundarăți desfundaserăți
a III-a (ei, ele) desfundă (să)desfunde desfundau desfunda desfundaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z