descotoșmăni definitie
- Vezi aici mai multe rimedescotoșmăni
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cude
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cudes
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuni
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuăni
DESCOTOȘMĂNÁ, descotoșmănez, vb. I. (Pop.) Tranz. și refl. A(-și) scoate hainele (prea groase și prea multe); a (se) dezbrăca de lucruri care incomodează. [Prez. ind. și: descotoșmănesc. – Var.: descotoșmăní vb. IV] – Pref. des- + [în]cotoșmăna. verb tranzitivdescotoșmăna
DESCOTOȘMĂNI vb. IV v. descotoșmăna. verb tranzitivdescotoșmăni
DESCOTOȘMĂNÍ, descotoșmănesc, vb. IV. Tranz. A scoate hainele, țoalele în care e înfășurat cineva. V. dezbrobodi. (Refl.) În sfîrșit izbutise a se descotoșmăni dintre blănuri. REBREANU, R. I 217. verb tranzitivdescotoșmăni
Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluidescotoșmăni
| descotoșmăni | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a)descotoșmăni | descotoșmănire | descotoșmănit | descotoșmănind | singular | plural | ||
| descotoșmănind | descotoșmăniți | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | descotoșmănesc | (să)descotoșmănesc | descotoșmăneam | descotoșmănii | descotoșmănisem | |
| a II-a (tu) | descotoșmănești | (să)descotoșmănești | descotoșmăneai | descotoșmăniși | descotoșmăniseși | ||
| a III-a (el, ea) | descotoșmănește | (să)descotoșmăneai | descotoșmănea | descotoșmăni | descotoșmănise | ||
| plural | I (noi) | descotoșmănim | (să)descotoșmănim | descotoșmăneam | descotoșmănirăm | descotoșmăniserăm | |
| a II-a (voi) | descotoșmăniți | (să)descotoșmăniți | descotoșmăneați | descotoșmănirăți | descotoșmăniserăți | ||
| a III-a (ei, ele) | descotoșmănesc | (să)descotoșmănească | descotoșmăneau | descotoșmăniră | descotoșmăniseră | ||