descărcătór1 adj. m., pl. descărcătóri; f. sg. și pl. descărcătoáre adjectiv descărcător
descărcătór2 s. n., pl. descărcătoáre adjectiv descărcător
DESCĂRCĂTÓR, -OÁRE, descărcători, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care descarcă, care provoacă descărcarea; (despre acte) care eliberează de răspundere; justificativ. 2. S. n. Dispozitiv pentru descărcarea benzii de cauciuc a unui transport în diferite puncte de pe traseul său. ♦ Dispozitiv de descărcare prin răsturnare a vagoanelor de mină, a vagoanelor de marfă etc. 3. S. n. (În sintagma) Descărcător electric = aparat de protecție a instalațiilor electrice împotriva supratensiunilor, destinat limitării valorilor acestora. – Descărca + suf. -ător. adjectiv descărcător
DESCĂRCĂTÓR, -OÁRE, descărcători, -oare, adj. Care descarcă; fig. (despre acte) care eliberează de răspundere; justificativ. Sumele comunicate unităților financiare... se vor scoate din evidențele lor contabile, păstrîndu-se ca acte descărcătoare copiile. B. O. 1951, 830. adjectiv descărcător
| descărcător | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | descărcător | descărcătorul | descărcătoare | descărcătoarea |
| plural | descărcători | descărcătorii | descărcătoare | descărcătoarele | |
| genitiv-dativ | singular | descărcător | descărcătorului | descărcătoare | descărcătoarei |
| plural | descărcători | descărcătorilor | descărcătoare | descărcătoarelor | |