derulare definitie

credit rapid online ifn

DERULÁRE s.f. Acțiunea de a derula și rezultatul ei; derulat. [< derula]. substantiv femininderulare

deruláre s. f., g.-d. art. derulắrii; pl. derulắri substantiv femininderulare

credit rapid online ifn

DERULÁRE, derulări, s. f. Acțiunea de a (se) derula și rezultatul ei. – V. derula. substantiv femininderulare

DERULÁ vb. I. tr. 1. A desfășura ceva rulat. 2. A tăia furnir dintr-un buștean care se învârtește lent în fața ferăstrăului. / < fr. dérouler]. verb tranzitivderula

DERULÁ vb. I. tr. 1. a desfășura ceva rulat. 2. a tăia furnir dintr-un buștean care se învârtește lent în fața ferăstrăului. 3. a trece în revistă (evenimente etc.) II. tr., refl. (fig.) a (se) desfășura, a se succeda. (< fr. dérouler) verb tranzitivderula

derulá (a ~) vb., ind. prez. 3 deruleáză verb tranzitivderula

DERULÁ, derulez, vb. I. 1. Tranz. A desface, a desfășura, a întinde ceva care a fost rulat. 2. Tranz. A tăia furnir dintr-un buștean căruia i se dă o mișcare lentă de învârtire în fața fierăstrăului. 3. Refl. (Despre fapte) A se desfășura.- Din fr. dérouler. verb tranzitivderula

DERULÁ, derulez, vb. I. Tranz. 1. A desface, a desfășura, a întinde ceva care a fost rulat. 2. A tăia furnir dintr-un buștean căruia i se dă o mișcare lentă de învîrtire în fața ferăstrăului. verb tranzitivderula

a derula banda expr. (intl.) a vorbi mult, a mărturisi, a recunoaște. verb tranzitivaderulabanda

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiderulare

derulare  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular derulare derularea
plural derulări derulările
genitiv-dativ singular derulări derulării
plural derulări derulărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z