derogatoriu definitie

credit rapid online ifn

DEROGATÓRIU, -IE adj. Cu caracter de derogare; care derogă. [Pron. -riu. / cf. lat. derogatorius]. adjectivderogatoriu

DEROGATÓRIU, -IE adj. care derogă. (< fr. dérogatoire, lat. derogatorius) adjectivderogatoriu

credit rapid online ifn

*derogatóriŭ, -ie adj. (lat. derogatorius). Jur. Care conține o derogațiune: clauză derogatorie. adjectivderogatoriŭ

derogatóriu [riu pron. ryu] adj. m., f. derogatórie (-ri-e); pl. m. și f. derogatórii adjectivderogatoriu

derogatoriu a. Jur. ce conține o derogațiune: clauză derogatorie. adjectivderogatoriu

DEROGATÓRIU, -IE, derogatorii, adj. Care conține o derogare, cu caracter de derogare. – Din fr. dérogatoire, lat. derogatorius. adjectivderogatoriu

DEROGATÓRIU, -ÓRIE, derogatorii, adj. (Jur.) Care conține o derogare, cu caracter de derogare. Clauză derogatorie. Act derogatoriu. Dispoziție derogatorie. adjectivderogatoriu

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiderogatoriu

derogatoriu  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular derogatoriu derogatoriul derogatorie derogatoria
plural derogatorii derogatoriii derogatorii derogatoriile
genitiv-dativ singular derogatoriu derogatoriului derogatorii derogatoriei
plural derogatorii derogatoriilor derogatorii derogatoriilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z