derogare definitie

credit rapid online ifn

DEROGÁRE s.f. Acțiunea de a deroga și rezultatul ei; act, hârtie prin care se derogă de la o normă; derogație. [< deroga]. substantiv femininderogare

derogáre s. f., g.-d. art. derogắrii; pl. derogắri substantiv femininderogare

credit rapid online ifn

DEROGÁRE, derogări, s. f. Acțiunea de a deroga și rezultatul ei; excepție de la prevederile unui act normativ sau ale unei convenții, în temeiul unui alt act. – V. deroga. substantiv femininderogare

DEROGÁRE, derogări, s. f. (Urmat de determinări introduse prin prep. « de la ») Acțiunea de a deroga și rezultatul ei; abatere de la o lege, de la un regulament etc. Prin derogare de la legea... substantiv femininderogare

*derogațiúne f. (lat. derogátio, -ónis). Acțiunea de a deroga de la o lege, de la un contract. – Și -áție și -áre. substantiv femininderogațiune

*deróg, a -á v. intr. (lat. dé-rogo, -rogáre. V. rog. – Se conjugă ca ab-rog). Stabilesc o dispozițiune contrară uneĭ legĭ saŭ unuĭ act anterior: a deroga de la lege. Nu-mĭ păstrez demnitatea. Fac un lucru care-mĭ atrage perderea ranguluĭ (noblețeĭ, demnitățiĭ): odinioară, nobilu care se făcea negustor deroga. verbderog

DEROGÁ vb. I. intr. A se abate de la o lege, de la un regulament etc. [P.i. deróg, 3,6 -gă. / < lat., it. derogare]. verbderoga

DEROGÁ vb. intr. a se abate de la prevederile unui act normativ, ale unui statut sau convenții în baza unui act de aceeași natură. (< fr. déroger, lat. derogare) verbderoga

derogá (a ~) (a face o excepție) vb., ind. prez. 3 derógă; conj. prez. 3 să deróge verbderoga

derogà v. 1. a modifica sau a înfrânge o lege, un uz: a deroga la un contract; 2. a-și pierde nobleța, demnitatea, rangul; 3. a nu se conforma cu. verbderogà

DEROGÁ, deróg, vb. I. Intranz. A face o excepție de la prevederile unui act normativ sau ale unei convenții, în temeiul unui alt act. – Din fr. déroger, lat. derogare. verbderoga

DEROGÁ, deróg, vb. I. Intranz. (Urmat de de­terminări introduse prin prep. « de la ») A se abate de la o lege, de la un regulament etc. verbderoga

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiderogare

derogare  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular derogare derogarea
plural derogări derogările
genitiv-dativ singular derogări derogării
plural derogări derogărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z