derocat definitie

credit rapid online ifn

DEROCÁT, -Ă, derocați, -te, adj. (Despre albia râurilor) Care a fost curățată de mâl, de nisip etc. – V. deroca. adjectivderocat

*deróc și chéz, a - v. tr. (de și rocă; fr. dérocher). Scot de pe un metal prețios, pin ajutoru aciduluĭ sulfuric amestecat cu multă apă, corpurile grase și oxidele care s’aŭ format la a doŭa topire. verb tranzitivderoc

credit rapid online ifn

DEROCÁ vb. I. tr. A îndepărta stâncile din albia unui râu, de pe un teren. [P.i. derochéz. / cf. fr. dérocher]. verb tranzitivderoca

DEROCÁ vb. tr. a sparge, a îndepărta stâncile subacvatice, de pe un teren etc. (< fr. dérocher) verb tranzitivderoca

derocá (a ~) (a curăța de roci) vb., ind. prez. 3 derocheáză verb tranzitivderoca

DEROCÁ, derochez, vb. I. Tranz. A curăța albia unui râu de mâl, de nisip etc. Din fr. dérocher. verb tranzitivderoca

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiderocat

derocat  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular derocat derocatul deroca derocata
plural derocați derocații derocate derocatele
genitiv-dativ singular derocat derocatului derocate derocatei
plural derocați derocaților derocate derocatelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z