deriziune definitie

credit rapid online ifn

DERIZIÚNE s.f. (Rar) Luare în râs, în derâdere, bătaie de joc. [Pron. -zi-u-. / cf. fr. dérision, lat. derisio]. substantiv femininderiziune

DERIZIÚNE s. f. luare în râs, derâdere. (< fr. dérision, lat. derisio) substantiv femininderiziune

credit rapid online ifn

*deriziúne f. (lat. de-risio, -ónis. d. de-ridére, a lua în rîs). Luare în rîs. În deriziune, în rîs, în batjocură. substantiv femininderiziune

deriziúne (livr.) (-zi-u-) s. f., g.-d. art. deriziúnii; pl. deriziúni substantiv femininderiziune

deriziune f. luare în râs, batjocură disprețuitoare. substantiv femininderiziune

DERIZIÚNE, deriziuni, s. f. (Livr.) Luare în râs, derâdere. [Pr.: -zi-u-) – Din fr. dérision, lat. derisio, -onis. substantiv femininderiziune

DERIZIÚNE, deriziuni, s. f. (Franțuzism rar) Luare în rîs, bătaie de joc, derîdere, zeflemisire. O operă împes­trițată... ne-ar expune la deriziunea publicului. ODOBESCU, S. II 326. – Pronunțat: -zi-u-. substantiv femininderiziune

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluideriziune

deriziune  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular deriziune deriziunea
plural deriziuni deriziunile
genitiv-dativ singular deriziuni deriziunii
plural deriziuni deriziunilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z