deregla definitie

credit rapid online ifn

DEREGLÁ vb. I. tr., refl. A (se) deranja din funcționarea normală, a ieși sau a face să iasă din regimul normal; a (se) strica, a (se) defecta. [< fr. dérégler]. verb tranzitivderegla

DEREGLÁ vb. tr., refl. a (se) deranja din funcționarea normală, a ieși, a face să iasă din regimul normal; a (se) defecta. (< fr. dérégler) verb tranzitivderegla

credit rapid online ifn

dereglá (a ~) (-re-gla) vb., ind. prez. 3 deregleáză verb tranzitivderegla

DEREGLÁ, dereglez, vb. I. Tranz. și refl. A face să iasă sau a ieși din regimul normal, din funcționarea normală; a (se) defecta, a (se) deranja, a (se) strica. – Din fr. dérégler. verb tranzitivderegla

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluideregla

deregla  verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)deregla dereglare dereglat dereglând singular plural
dereglând dereglați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) dereglez (să)dereglez dereglam dereglai dereglasem
a II-a (tu) dereglezi (să)dereglezi dereglai dereglași dereglaseși
a III-a (el, ea) dereglea (să)dereglai deregla dereglă dereglase
plural I (noi) dereglăm (să)dereglăm dereglam dereglarăm dereglaserăm
a II-a (voi) dereglați (să)dereglați dereglați dereglarăți dereglaserăți
a III-a (ei, ele) dereglea (să)deregleze dereglau deregla dereglaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z