derdicat definitie

credit rapid online ifn

derdíc V. deretic. verb tranzitivderdic

DERDICÁ vb. I v. deretica. verb tranzitivderdica

credit rapid online ifn

DERDICÁ vb. I v. deretica. verb tranzitivderdica

DERETICÁ, derétic, vb. I. Intranz. A face ordine și curățenie prin casă. ♦ Tranz. A pune ceva în ordine; a aranja. [Var.: derătecá, derdicá, deretecá vb. I] – Lat. de-radicare. verb tranzitivderetica

DERETICÁ, derétic, vb. I. 1. Intranz. A face rînduială, a curăța prin casă (scuturînd așternutul, ștergînd praful, măturînd etc.). Se mișca încolo și încoace prin cameră, dereticînd și așezînd. Deretica smuncind și așeza trîntind. SADOVEANU, N. F. 5. Atunci se pune fata și scutură și deretică. ISPIRESCU, L. 337. 2. Tranz. A pune (ceva) în ordine, a aranja. Afară se auzea ploaia cernută fără istov, glasul birjarului dereticînd ceva în jurul trăsurii. C. PETRESCU, S. 81. În vremea asta tu deretică toate și pregătește cele de cuviință. SADOVEANU, D. P. 78. – Variante: (regional) derădicá (SBIERA, P. 31), derătecá (VLAHUȚĂ, N. 9), derdicá, dérdic (CREANGĂ, A. 69), deretecá (CAMIL PETRESCU, T. I 542, ISPIRESCU, L. 149, POPESCU, B. III 118), direticá (la TDRG) vb. I. verb tranzitivderetica

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiderdicat

derdicat   masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular derdicat derdicatul derdica derdicata
plural derdicați derdicații derdicate derdicatele
genitiv-dativ singular derdicat derdicatului derdicate derdicatei
plural derdicați derdicaților derdicate derdicatelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z