reduceri si promotii 2018
Definitie deranja - ce inseamna deranja - Dex Online

deranja definitie

DERANJÁ vb. I. 1. tr. A răvăși, a pune în neorânduială, în dezordine, a învălmăși. 2. refl. (Fam.) A-și strica stomacul; (spec.) a avea diaree. 3. tr. A tulbura, a stingheri, a incomoda (pe cineva). 4. refl. A se osteni pentru cineva. [P.i. 3,6 -jează, ger. -jind. / < fr. déranger]. verb tranzitiv deranja

deranjá (deranjéz, deranját), vb. – A deranja, a importuna. Fr. déranger.Der. deranj, s. n., deverbal, ca dejun de la déjeuner, denunț de la dénoncer; deranjament, s. n. verb tranzitiv deranja

DERANJÁ vb. I. tr. 1. a pune în neorânduială; a face dezordine. ♦ (fam.) a-și ~ stomacul = a face indigestie. 2. (fig.) a tulbura, a stingheri, a jena, a incomoda (pe cineva). II. tr., refl. a (se) deregla, a (se) defecta. III. refl. a se osteni pentru cineva. (< fr. déranger) verb tranzitiv deranja

deranjà a. 1. a muta din loc; 2. a turbura mersul, funcționarea unei mașini; 3. fig. a întrerupe pe cineva în ocupațiunile sale. verb tranzitiv deranjà

deranjá (a ~) vb., ind. prez. 3 deranjeáză, 1 pl. deranjắm; conj. prez. 3 deranjéze; ger. deranjấnd verb tranzitiv deranja

DERANJÁ, deranjez, vb. I. Tranz. 1. A strica rânduiala, ordinea unor obiecte; a răvăși, a răscoli. ◊ Expr. A-și deranja stomacul = a avea o indigestie. 2. Fig. A tulbura liniștea sau activitatea cuiva, a stânjeni, a stingheri, a incomoda pe cineva. ♦ Refl. (În formule de politețe sau ir.) A nu se obosi să facă ceva. Nu vă deranjați. – Din fr. déranger. verb tranzitiv deranja

DERANJÁ, deranjez, vb. I. Tranz. 1. A strica ordinea, rînduiala unor obiecte, lucruri etc.; a răvăși, a răscoli. Cu zugrăvitul pereților am deranjat toată casa. ♦ (Familiar, în expr.) A-și deranja stomacul = a căpăta o indigestie, a-și strica stomacul, a avea diaree. 2. A tulbura liniștea sau activitatea cuiva; a stînjeni, a stingheri, a incomoda. Nu deranjăm pe nimeni... E un conac cu peste 20 de camere. CAMIL PETRESCU, T. II 124. Nu mi-ar fi plăcut să deranjez lumea, pe simple presupuneri. C. PETRESCU, R. DR. 85. Bogoiu e mereu aici să mi-o amintească... – Și te deranjează ? SEBASTIAN, T. 76. ♦ Refl. (Mai ales în formule de politețe) A se osteni. Vă rog să nu vă deranjați.Cu ocazia asta aduc un fagure de miere pentru musafirii mei.Vai, de ce te deranjezi, maică Nimfodoră ? SADOVEANU, P. M. 60. verb tranzitiv deranja

*deranjéz v. tr. (fr. dé-ranger, d. rang, rang. V. aranjez). Răscolesc, Pun în dezordine: a deranja cărțile în bibliotecă. Neliniștesc, turbur mersu (funcționarea): a deranja o mașină. Fig. Alterez, dărapăn, stric: a deranja sănătatea. Turbur, neliniștesc, întrerup de la ocupațiunĭ. verb tranzitiv deranjez

Sinonime, conjugări si rime ale cuvantului deranja

deranja   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) deranja deranjare deranjat deranjând singular plural
deranjând deranjați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) deranjez (să) deranjez deranjam deranjai deranjasem
a II-a (tu) deranjezi (să) deranjezi deranjai deranjași deranjaseși
a III-a (el, ea) deranjea (să) deranjai deranja deranjă deranjase
plural I (noi) deranjăm (să) deranjăm deranjam deranjarăm deranjaserăm
a II-a (voi) deranjați (să) deranjați deranjați deranjarăți deranjaserăți
a III-a (ei, ele) deranjea (să) deranjeze deranjau deranja deranjaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z