deputat definitie

credit rapid online ifn

DEPUTÁT, -Ă s.m. și f. 1. Persoană aleasă prin vot ca reprezentant al unei părți a populației într-un organ al puterii de stat. 2. Persoană însărcinată cu îndeplinirea unei misiuni. [Cf. fr. député, it. deputato]. substantiv masculin și feminindeputat

DEPUTÁT, -Ă s. m. f. persoană aleasă într-un organ reprezentativ al puterii de stat. (< fr. député, lat. deputatus) substantiv masculin și feminindeputat

credit rapid online ifn

deputat, deputați s. m. (intl.) complice. substantiv masculin și feminindeputat

*deputát m. (fr. deputé, d. lat. de-putatus, tăĭat, adică „dezlipit”). Personagiŭ trimes în misiune de o națiune saŭ de un suveran (Se zice maĭ ales de cel care e trimes în adunarea numită cameră ca să se ocupe de interesele generale ale uneĭ țărĭ). substantiv masculin și feminindeputat

deputát s. m., pl. deputáți substantiv masculin și feminindeputat

deputat m. reprezentant ales de popor și trimis în Adunarea legislativă numită Camera deputaților. substantiv masculin și feminindeputat

DEPUTÁT, -Ă, deputați, -te, s. m. și f. 1. Persoană aleasă pentru a face parte, pe o anumită perioadă, dintr-un organ reprezentativ al statului. ♦ (În România) Parlamentar, membru al Camerei Deputaților. 2. (Înv.) Persoană aleasă și trimisă într-o misiune importantă; delegat, sol. – Din fr. député, it. deputato. substantiv masculin și feminindeputat

DEPUTÁT, -Ă, deputați, -te, s. m. și f. 1. Persoană aleasă, prin vot, ca reprezentant al poporului într-un organ al puterii de stat. Alegerile de deputați pentru Marea Adunare Națională și pentru sfaturile populare se fac prin vot universal, egal, direct și secret. CONST. R.P.R. 43. Astăzi oamenii muncii sînt aceia care propun pe cei mai vrednici, mai cinstiți și mai pricepuți dintre ei pentru funcția de deputat, de gospodar al treburilor obștești. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2617. La alegerile noastre libere de astăzi, reamintindu-ne imaginea deputaților de altădatăimagine a patriotismului de cafenea, a tăietorilor de cupoane, a tră­dării de patrie – ea reprezintă pentru noi o mărturie istorică. Mărturie a ticăloșiei și banditismului « deputaților » burghezo-moșierimii. CONTEMPORANUL, s. ii, 1953, nr. 373, 1/1. 2. (învechit) Persoană aleasă și trimisă într-o misiune importantă; delegat, sol. La 1460 domnul Vlad al V-lea, văzînd numeroasele biruințe ale turcilor, coprinderea Constantinopolului și groaza ce numele lor răspîndea în toată Europa, sfătuindu-se cu poporul, trimise deputați la Adrianopole și încheiară un tractat. BĂLCESCU, O. I 228. Depu­tații erau porunciți de Tomșa... să-și urmeze drumul la Constantinopol. NEGRUZZI, S. I 142. substantiv masculin și feminindeputat

deputátă s. f., g.-d. art. deputátei; pl. deputáte substantiv masculin și feminindeputată

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluideputat

deputat  substantiv masculin și feminin masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular deputat deputatul deputa deputata
plural deputați deputații deputate deputatele
genitiv-dativ singular deputat deputatului deputate deputatei
plural deputați deputaților deputate deputatelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z