DEPUNCTÁT, -Ă, depunctați, -te, adj. Căruia i s-a redus punctajul la o competiție sau la un examen. – V. depuncta. adjectivdepunctat
DEPUNCTÁ vb. tr. a reduce, în funcție de erori, punctajul unui candidat sau concurent la o competiție, la un examen. (< de1- + puncta) verb tranzitivdepuncta
*depunctá (a ~) (-punc-ta) vb., ind. prez. 3 depuncteáză verb tranzitivdepuncta
DEPUNCTÁ, depunctez, vb. I. Tranz. A reduce în funcție de erori punctajul unui candidat sau concurent la o competiție, la un examen. – Pref. de- + puncta. verb tranzitivdepuncta
depunctat adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | depunctat | depunctatul | depunctată | depunctata |
plural | depunctați | depunctații | depunctate | depunctatele | |
genitiv-dativ | singular | depunctat | depunctatului | depunctate | depunctatei |
plural | depunctați | depunctaților | depunctate | depunctatelor |