deprima definitie

*deprím, a -á v. tr. (fr. déprimer, d. lat. dé-primo, -primere, care vinde d. prémere, a apesa. V. com-prim). Las în jos, turtesc: ploile deprimase terenu. Fig. Descurajez, întristez: moartea tatăluĭ luĭ îl deprimase. verb tranzitivdeprim

DEPRIMÁ vb. I. tr., refl. A (se) mâhni, a (se) întrista, a (se) descuraja. [P.i. deprím. / < fr. déprimer, cf. it. deprimere]. verb tranzitivdeprima

DEPRIMÁ vb. tr. a provoca cuiva o depresiune (4), a mâhni, a întrista, a dezola. (< fr. déprimer, lat. deprimere) verb tranzitivdeprima

deprimá (a ~) (de-pri-) vb., ind. prez. 3 deprímă verb tranzitivdeprima

deprimà v. 1. a produce o depresiune: loviturile deprimă oasele craniului; 2. fig. a căuta să deprețieze, a înjosi: a deprima virtutea. verb tranzitivdeprimà

DEPRIMÁ, deprím, vb. I. Tranz. A provoca (cuiva) o stare de depresie sau de descurajare; a mâhni, a întrista, a descuraja (pe cineva). – Din fr. déprimer. verb tranzitivdeprima

DEPRIMÁ, deprím, vb. I. Tranz. A produce (cuiva) o stare de depresiune; a mîhni, a întrista, a descu­raja (pe cineva). L-a deprimat moartea mamei lui. verb tranzitivdeprima

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluideprima

deprima  verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)deprima deprimare deprimat deprimând singular plural
deprimând deprimați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) deprim (să)deprim deprimam deprimai deprimasem
a II-a (tu) deprimi (să)deprimi deprimai deprimași deprimaseși
a III-a (el, ea) depri (să)deprimai deprima deprimă deprimase
plural I (noi) deprimăm (să)deprimăm deprimam deprimarăm deprimaserăm
a II-a (voi) deprimați (să)deprimați deprimați deprimarăți deprimaserăți
a III-a (ei, ele) depri (să)deprime deprimau deprima deprimaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z