DEPRESÁ vb. tr. 1. a desface cu o presă două piese îmbinate forțat. 2. a rări puieții dintr-o pepinieră. 3. a modifica proprietățile superficiale ale mineralelor cu ajutorul depresanților. (< fr. dépresser) verb tranzitivdepresa
DEPRESÁ vb. I. tr. 1. A desface cu o presă două piese aflate în contact forțat. 2. A rări puieții unui semințiș. 3. A modifica proprietățile superficiale ale mineralelor cu ajutorul depresanților. [P.i. -sez. / < fr. dépresser] verb tranzitivdepresa
depresá (a ~) (de-pre-) vb., ind. prez. 3 depreseáză verb tranzitivdepresa
DEPRESÁ, depresez, vb. I. Tranz. 1. A desface cu presa un ansamblu de două piese care au contact forțat. 2. A rări puieții crescuți prea des, pentru a permite dezvoltarea normală a celorlalți. 3. A modifica proprietățile superficiale ale minereurilor cu ajutorul depresantelor. – Din fr. dépresser. verb tranzitivdepresa
DEPRESÁ, depresez, vb. I. Tranz. 1. A desface cu presa o pereche de piese care au contact forțat. 2. A înlătura un număr de puieți dintr-un semințiș prea des. verb tranzitivdepresa
depresa verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)depresa | depresare | depresat | depresând | singular | plural | ||
depresând | depresați | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | depresez | (să)depresez | depresam | depresai | depresasem | |
a II-a (tu) | depresezi | (să)depresezi | depresai | depresași | depresaseși | ||
a III-a (el, ea) | depresează | (să)depresai | depresa | depresă | depresase | ||
plural | I (noi) | depresăm | (să)depresăm | depresam | depresarăm | depresaserăm | |
a II-a (voi) | depresați | (să)depresați | depresați | depresarăți | depresaserăți | ||
a III-a (ei, ele) | depresează | (să)depreseze | depresau | depresară | depresaseră |