reduceri si promotii 2018
Definitie depreciere - ce inseamna depreciere - Dex Online

depreciere definitie

DEPRECIÉRE s.f. Faptul de a (se) deprecia; devalorizare. [Pron. -ci-e-. / < deprecia]. substantiv feminin depreciere

depreciére (de-pre-ci-e-) s. f., g.-d. art. depreciérii; pl. depreciéri substantiv feminin depreciere

DEPRECIÉRE, deprecieri, s. f. Faptul de a (se) deprecia; nesocotire a valorii; devalorizare. ◊ Depreciere monetară = scădere a puterii de cumpărare a unei monede, cauzată de inflație sau de reducerea volumului de bunuri oferite spre vânzare. [Pr.: -ci-e-] – V. deprecia. substantiv feminin depreciere

DEPRECIÉRE, deprecieri, s. f. Faptul de a depre­cia. 1. Nesocotire a valorii. 2. Devalorizare a unor valori materiale. – Pronunțat: -ci-e-. substantiv feminin depreciere

DEPRECIÁ vb. I. 1. tr. A scădea prețul sau valoarea unui lucru. 2. tr., refl. A(-și) micșora valoarea, meritul, calitatea; a (se) devaloriza. [Pron. -ci-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. déprécier]. verb tranzitiv deprecia

deprețià v. a scădea prețul, valoarea, meritul. verb tranzitiv deprețià

DEPRECIÁ vb. I. tr. a aprecia un lucru sub valoarea sa reală. ◊ (fig.) a desconsidera. II. tr., refl. a(-și) micșora valoarea, calitatea; a (se) devaloriza; a se degrada. (< fr. déprécier) verb tranzitiv deprecia

depreciá (a ~) (de-pre-ci-a) vb., ind. prez. 3 depreciáză, 1 pl. depreciém (-ci-em); conj. prez. 3 depreciéze; ger. depreciínd (-ci-ind) verb tranzitiv deprecia

DEPRECIÁ, depreciez, vb. I. 1. Tranz. A aprecia ceva sub valoarea sa reală; p. ext, a nesocoti, a minimaliza valoarea unui lucru. 2. Tranz. și refl. A(-și) micșora, a(-și) pierde valoarea sau calitatea; a (se) devaloriza; a (se) degrada. [Pr.: -ci-a] – Din fr. déprécier. verb tranzitiv deprecia

DEPRECIÁ, depreciez, vb. I. Tranz. 1. A nesocoti valoarea unui lucru, a aprecia ceva sub valoarea sa reală. Căutînd să deprecieze tocmai ceea ce constituie forța realistă a operei lui Caragiale, criticii burgheziei... l-au acuzat pe dramaturg de a fi creat doar niște păpuși. CARAGIALE, O. I 36 (Prefață). 2. A face să scadă, a micșora valoarea, calitatea unui lucru. Apele... prin stagnațiunea lor, depreciază pămîntul. I. IONESCU, D. 174. – Pronunțat: -ci-a. verb tranzitiv deprecia

*depreciéz v. tr. (fr. dé-précier, d. lat. de-pretiare. V. apreciez, disprețuĭesc). Micșorez valoarea unuĭ lucru saŭ meritu cuĭva. verb tranzitiv depreciez

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului depreciere

depreciere   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular depreciere deprecierea
plural deprecieri deprecierile
genitiv-dativ singular deprecieri deprecierii
plural deprecieri deprecierilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z