DEPRECIATÍV, -Ă adj. Care arată lipsă de considerație, care are o notă de batjocură. [Pron. -ci-a-. / cf. fr. dépréciatif]. adjectivdepreciativ
DEPRECIATÍV, -Ă adj. care arată lipsă de considerație; peiorativ. (< fr. dépréciatif) adjectivdepreciativ
depreciatív (de-pre-ci-a-) adj. m., pl. depreciatívi; f. depreciatívă, pl. depreciatíve adjectivdepreciativ
DEPRECIATÍV, -Ă, depreciativi, -e, adj. Care arată lipsă de considerație sau dispreț, care conține o notă de batjocură. [Pr.: -ci-a-] – Din fr. dépréciatif. adjectivdepreciativ
DEPRECIATÍV, -Ă, depreciativi, -e, adj. Care dovedește lipsă de considerație, care indică o desconsiderare sau conține o notă de dispreț. Epitet depreciativ. – Pronunțat: -ci-a-. adjectivdepreciativ
depreciativ adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | depreciativ | depreciativul | depreciativă | depreciativa |
plural | depreciativi | depreciativii | depreciative | depreciativele | |
genitiv-dativ | singular | depreciativ | depreciativului | depreciative | depreciativei |
plural | depreciativi | depreciativilor | depreciative | depreciativelor |