depozitar definitie

DEPOZITÁR, -Ă s.m. și f. Persoană care primește ceva în depozit, în păstrare. [Cf. it. depositario]. substantiv masculin și feminindepozitar

DEPOZITÁR, -Ă s. m. f. cel care primește ceva în depozit (2). (< fr. dépositaire) substantiv masculin și feminindepozitar

*depozitár, -ă a. (lat. depositárius). Care primește în depozit un lucru de la un depunător. Păstrător. substantiv masculin și feminindepozitar

depozitár s. m., pl. depozitári substantiv masculin și feminindepozitar

depozitar m. căruia se încredințează un depozit. substantiv masculin și feminindepozitar

DEPOZITÁR, -Ă, depozitari, -e, s. m. și f. 1. Persoană căreia i se lasă ceva în păstrare. 2. Intermediar căruia i se încredințează o marfă pentru vânzare în contul proprietarului.- Din fr. dépositaire. substantiv masculin și feminindepozitar

DEPOZITÁR, -Ă, depozitari, -e, s. m. și f. Persoană căreia i se lasă ceva în depozit, care păstrează ceea ce i s-a încredințat. ◊ Fig. Nu orișice trecător e un depozitar al comorilor literare contemporane. SADOVEANU, E. 13. Acei bieți dăscălași, care au fost depozitari limbii și națio­nalității noastre, duceau o viață zdruncinată. GHICA, S. A. 72. substantiv masculin și feminindepozitar

depozitáră s. f., g.-d. art. depozitárei; pl. depozitáre substantiv masculin și feminindepozitară