DEMUTIZÁT, -Ă, demutizați, -te, adj. (Despre surdomuți) Care a fost educat pentru a înțelege limbajul oral. – V. demutiza. adjectivdemutizat
DEMUTIZÁ vb. I. tr. A educa pe surdomuți în înțelegerea limbajului. [Et. incertă]. verb tranzitivdemutiza
DEMUTIZÁ vb. tr. a educa pe surdomuți în înțelegerea limbajului semnelor. (< fr. démutiser) verb tranzitivdemutiza
DEMUTIZÁ, demutizez, vb. I. Tranz. A educa pe surdomuți spre a înțelege limbajul oral. – Din fr. démutiser. verb tranzitivdemutiza
demutizat adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | demutizat | demutizatul | demutizată | demutizata |
plural | demutizați | demutizații | demutizate | demutizatele | |
genitiv-dativ | singular | demutizat | demutizatului | demutizate | demutizatei |
plural | demutizați | demutizaților | demutizate | demutizatelor |