reduceri si promotii 2018
Definitie demarcație - ce inseamna demarcație - Dex Online

demarcație definitie

DEMARCÁȚIE s.f. Despărțire, separare, delimitare; demarcare. ◊ Linie de demarcație = linie care desparte două teritorii sau (fig.) două noțiuni. [Gen. -iei, var. demarcațiune s.f. / cf. fr. démarcation, it. demarcazione]. substantiv feminin demarcație

DEMARCÁȚIE s. f. delimitare, despărțire, separare. ◊ operație prin care se stabilește frontiera dintre două state sau linia despărțitoare dintre două suprafețe de teren. ♦ linie de ~ = linie care desparte două teritorii sau (fig.) două noțiuni. (< fr. démarcation) substantiv feminin demarcație

demarcáție (-ți-e) s. f., art. demarcáția (-ți-a), g.-d. art. demarcáției; pl. demarcáții, art. demarcáțiile (-ți-i-) substantiv feminin demarcație

DEMARCÁȚIE, demarcații, s. f. Delimitare, despărțire, separare. ♦ Operație prin care se stabilește frontiera dintre două state sau linia despărțitoare dintre două suprafețe de teren. ◊ Linie de demarcație = linie care desparte două țări sau două suprafețe de teren. [Var.: demarcațiúne s. f.] – Din fr. démarcation. substantiv feminin demarcație

DEMARCÁȚIE, demarcații, s. f. Despărțire, separare, delimitare. Linie de demarcație = linie care desparte două țări, două suprafețe de teren sau, fig., două noțiuni (indicînd granița dintre ele). substantiv feminin demarcație

*demarcațiúne f. (fr. démarcation). Acțiunea de a demarca, separațiune, hotărnicire, demilitațiune. Linie de demarcațiune, linie de separațiune, hotar. – Și -áție. substantiv feminin demarcațiune

demarcați(un)e f. separațiune. distincțiune: a stabili o strictă demarcațiune. substantiv feminin demarcațiune

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului demarcație

demarcație   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular demarcație demarcația
plural demarcații demarcațiile
genitiv-dativ singular demarcații demarcației
plural demarcații demarcațiilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z