DELAPIDÁ vb. I. tr. A fura, a-și însuși bunuri, bani publici; a ruina (o instituție, o bancă) prin cheltuieli excesive. [Var. dilapida vb. I. / < fr. dilapider, lat. dilapidare]. verb tranzitivdelapida
DELAPIDÁ vb. tr. a sustrage, a-și însuși bani, valori sau alte bunuri din avutul obștesc aflate în grija sa. (după fr. dilapider, lat. dilapidare) verb tranzitivdelapida
delapidá (a ~) vb., ind. prez. 3 delapideáză verb tranzitivdelapida
DELAPIDÁ, delapidez, vb. I. Tranz. A sustrage, a fura, bani sau alte bunuri din avutul statului. – Din fr. dilapider, lat. dilapidare. verb tranzitivdelapida
DELAPIDÁ, delapidez, vb. I. Tranz. A-și însuși, a sustrage, a fura bani publici sau (mai rar) alte bunuri din avutul obștesc. La cît se ridică suma delapidată ? CAMIL PETRESCU, T. I 272. verb tranzitivdelapida
*delapidéz v. tr. (lat. de-lapidare, a scoate și a arunca petrele, di-lapidare, a risipi [petrele, baniĭ]d. lapis, lápidis, peatră; fr. dilapiderit. dilapidare). Risipesc, fur prin viclenie baniĭ încredințațĭ mie. V. defraudez, concusiune, frustez. verb tranzitivdelapidez
delapida verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)delapida | delapidare | delapidat | delapidând | singular | plural | ||
delapidând | delapidați | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | delapidez | (să)delapidez | delapidam | delapidai | delapidasem | |
a II-a (tu) | delapidezi | (să)delapidezi | delapidai | delapidași | delapidaseși | ||
a III-a (el, ea) | delapidează | (să)delapidai | delapida | delapidă | delapidase | ||
plural | I (noi) | delapidăm | (să)delapidăm | delapidam | delapidarăm | delapidaserăm | |
a II-a (voi) | delapidați | (să)delapidați | delapidați | delapidarăți | delapidaserăți | ||
a III-a (ei, ele) | delapidează | (să)delapideze | delapidau | delapidară | delapidaseră |