reduceri si promotii 2018
Definitie dejunare - ce inseamna dejunare - Dex Online

dejunare definitie

DEJUNÁ vb. I. intr. A prânzi. [< fr. déjeuner]. substantiv feminin dejuna

dejuná (-néz, -át), vb. – A lua masa de prînz. Fr. déjeuner.Der. dejun, s. n. (masa de amiază), deverbal bazat pe analogia cu ajun. Cf. REW 2670. substantiv feminin dejuna

DEJUNÁ vb. I. intr. A prânzi. [< fr. déjeuner]. verb tranzitiv dejuna

dejuná (-néz, -át), vb. – A lua masa de prînz. Fr. déjeuner.Der. dejun, s. n. (masa de amiază), deverbal bazat pe analogia cu ajun. Cf. REW 2670. verb tranzitiv dejuna

DEJUNÁ vb. intr. a lua masa de prânz; a prânzi. (< fr. déjeuner) verb tranzitiv dejuna

dejuná (a ~) vb., ind. prez. 3 dejuneáză verb tranzitiv dejuna

dejunà v. a mânca la amiazi. [Modelat după fr. déjeuner]. verb tranzitiv dejunà

DEJUNÁ, dejunez, vb. I. Tranz. A lua masa de prânz; a prânzi. – Din fr. déjeuner. verb tranzitiv dejuna

DEJUNÁ, dejunez, vb. I. Intranz. A lua gustarea de dimineață sau masa de la amiază, a prînzi. Am deju­nat apoi, și într-un jeț am ațipit vreo cîteva clipite. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 20. verb tranzitiv dejuna

*dejunéz v. intr. (fr. déjeuner). Barb. Prînzesc. verb tranzitiv dejunez

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului dejunare

dejunare   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dejunare dejunarea
plural dejunări dejunările
genitiv-dativ singular dejunări dejunării
plural dejunări dejunărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z