definit definitie

DEFINÍT, -Ă adj. 1. Care a fost cuprins într-o definiție. ♦ Explicit, hotărât, precizat. ◊ (Gram.) Articol definit = articol hotărât. 2. (Bot.; despre organe) Care prezintă o creștere limitată. [< defini, cf. fr. défini]. adjectiv definit

DEFINÍT, -Ă adj. 1. (despre cuvinte, noțiuni) explicat; precizat. ♦ (lingv.) articol ~ = articol care, atașat substantivului, arată că obiectul denumit de acesta este cunoscut, individualizat; articol hotărât. 2. (bot.; despre organe) cu o creștere limitată. (< definit) adjectiv definit

*definít, -ă adj. Explicat, determinat, precizat: cuvînt, termin bine definit. Gram. Se zice despre articulu -l, le, a și despre modurile personale. Adv. În mod definit. adjectiv definit

definit a. 1. determinat, explicat; 2. Gram. articolul l, le, a și modurile personale. adjectiv definit

DEFINÍT, -Ă, definiți, -te, adj. 1. (Despre cuvinte, noțiuni) Cuprins într-o definiție; explicat. 2. Hotărât, precizat; determinat. ◊ (Gram.) Articol definit = articol hotărât. – V. defini. adjectiv definit

DEFINÍT, -Ă, definiți, -te, adj. 1. (Despre un cuvînt, o noțiune) Căruia i s-a dat o definiție. 2. Hotărît, precizat. Atitudine definită. ◊ (Gram.) Articol definit = articol hotărît. adjectiv definit

DEFINÍ vb. IV. tr. A da o definiție. ♦ A preciza, a delimita. ♦ refl. A se autocaracteriza. [< fr. définir, it., lat. definire]. verb tranzitiv defini

DEFINÍ vb. I. tr. a da o definiție; a explica sensurile unui cuvânt, ale unei noțiuni. ◊ a determina, a preciza, a delimita; a caracteriza pe cineva. II. refl. a se autocaracteriza. (< fr. définir, lat. definire) verb tranzitiv defini

definí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. definésc, imperf. 3 sg. defineá; conj. prez. 3 defineáscă verb tranzitiv defini

definì v. 1. a face cunoscut caracterul, calitățile unei persoane sau natura, atributele unui lucru; 2. a preciza sensul unei vorbe. verb tranzitiv definì

DEFINÍ, definesc, vb. IV. Tranz. A da o definiție. ♦ A determina, a delimita, a stabili cu precizie, a preciza; a contura, a caracteriza pe cineva. ♦ Refl. A se autocaracteriza. – Din fr. définir, lat. definire. verb tranzitiv defini

DEFINÍ, definesc, vb. IV. Tranz. A da o definiție; a stabili, a delimita, a lămuri, a preciza. Procurorul obser­vase pe figuri și simțise, în atmosferă, ceva suspect, pe care nici el singur nu-l putuse defini. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 350. ◊ Refl. Se poate spune fără exageraretipurile lui Caragiale se definesc în fiecare vorbă a lor, căci fiecare vorbă conține o trăsătură caracteristică. IBRĂILEANU, S. 59. – Prez. ind. și: (învechit, prin confuzie cu verbele de conjugarea I) definez (ODOBESCU, S. II 68) vb. I. verb tranzitiv defini

*definésc v. tr. (lat. dé-finire. V. finesc). Daŭ o definițiune: a defini triunghĭu. Precizez, descriŭ caracteru: a defini o persoană. verb tranzitiv definesc

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului definit

definit   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular definit definitul defini definita
plural definiți definiții definite definitele
genitiv-dativ singular definit definitului definite definitei
plural definiți definiților definite definitelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z