decupla definitie
- Vezi aici mai multe sinonimedecupla
- Vezi aici mai multe rimedecupla
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cude
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cudec
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cula
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cupla
DECUPLÁ vb. I. tr. A desface, a dezlega (părțile unui cuplu). [< fr. découpler]. verb tranzitivdecupla
DECUPLÁ vb. tr. 1. a deconecta (I, 2). 2. a desface legătura dintre două sisteme tehnice sau dintre două organe cuplate. (< fr. découpler) verb tranzitivdecupla
decuplá (a ~) (a deconecta) (-cu-pla) vb., ind. prez. 3 decupleáză verb tranzitivdecupla
DECUPLÁ, decuplez, vb. I. Tranz. A dezlega, a desface elementele unui cuplu, ale unui sistem tehnic. ♦ A deconecta (2). – Din fr. découpler. verb tranzitivdecupla
DECUPLÁ, decuplez, vb. I. Tranz. (Tehn.; despre elementele unui cuplu) A dezlega, a desface. A decuplat vagoanele. verb tranzitivdecupla
Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluidecupla
| decupla verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a)decupla | decuplare | decuplat | decuplând | singular | plural | ||
| decuplând | decuplați | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | decuplez | (să)decuplez | decuplam | decuplai | decuplasem | |
| a II-a (tu) | decuplezi | (să)decuplezi | decuplai | decuplași | decuplaseși | ||
| a III-a (el, ea) | decuplează | (să)decuplai | decupla | decuplă | decuplase | ||
| plural | I (noi) | decuplăm | (să)decuplăm | decuplam | decuplarăm | decuplaserăm | |
| a II-a (voi) | decuplați | (să)decuplați | decuplați | decuplarăți | decuplaserăți | ||
| a III-a (ei, ele) | decuplează | (să)decupleze | decuplau | decuplară | decuplaseră | ||