decor definitie

credit rapid online ifn

DECÓR s.n. 1. Totalitatea pânzelor pictate, a paravanelor, a mobilelor și a altor obiecte folosite pentru a crea cadrul în care se joacă o piesă pe scenă sau o scenă de film. ♦ (Fig.) Cadru, ambianță; peisaj, tablou. 2. Podoabă, ornament; ornamentație. [< fr. décor]. substantiv neutrudecor

DECÓR s. n. 1. ansamblu de obiecte (panouri, mobilier etc.) pentru a crea cadrul în care se desfășoară un spectacol, un balet, un film. 2. (fig.) cadru, ambianță; peisaj, tablou. 3. podoabă, ornament; ornamentație. (< fr. décor) substantiv neutrudecor

credit rapid online ifn

*decór n., pl. urĭ (fr. décor, d. décorer, a decora). Lucrurĭ cu care se decorează, se ornează. Pl. Picturile și alte lucrurĭ care decorează scena unuĭ teatru. substantiv neutrudecor

decór s. n., pl. decóruri substantiv neutrudecor

decor n. 1. ceea ce servă a decora; 2. pictările, obiectele ce decorează scena unui teatru. substantiv neutrudecor

DECÓR, decoruri, s. n. 1. Ansamblu de obiecte care servesc la crearea cadrului în care se desfășoară un spectacol de teatru, balet, film. ♦ Fig. Cadru, ambianță în care se petrece o acțiune; peisaj, tablou. 2. Ceea ce servește pentru a decora ceva; ornament, podoabă; ornamentația interioară sau exterioară a unei clădiri, a unei săli, a unui obiect etc. – Din fr. décor. substantiv neutrudecor

DECÓR, decoruri, s. n. 1. Ansamblu de pînze pictate, paravane mobile și alte obiecte care servesc la crearea cadrului unei piese de teatru pe scenă. Decorul reprezintă grădina unei mînăstiri. ISAC, O. 147. Decorul piesei, același ca în toate actele. MACEDONSKI, O. II 280. Greul era teatrul romîn pentru care trebuia creat tot: decoruri, piese, personal etc. NEGRUZZI, S. I 342. ♦ Fig. Cadru, fundal, ambianță, loc în care se petrece o acțiune; peisaj, tablou. E numai alb, Ca-ntr-un decor alpin. CAMIL PETRESCU, V. 98. Tu dai naturii palide decoruri. CAZIMIR, L. U. 38. Ca printr-un farmec tabloul se schimbă, se trag pădurile în lături și un minunat decor de stînci se înalță în fața noastră. VLAHUȚĂ, O. A. 415. 2. Ceea ce servește pentru a decora ceva; ornament, podoabă; totalitatea ornamentelor, podoabelor care servesc la înfrumusețarea interiorului sau exteriorului unei clădiri, unei săli etc. substantiv neutrudecor

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluidecor

decor  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular decor decorul
plural decoruri decorurile
genitiv-dativ singular decor decorului
plural decoruri decorurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z