DECONTRACTÁT, -Ă, decontractați, -te, adj. 1. (Despre mușchi) Care a revenit din contracție. 2. (Despre oameni) Destins. – V. decontracta. adjectivdecontractat
DECONTRACTÁ vb. I. tr., refl. A face să înceteze contracția unui mușchi; a (se) destinde, a (se) relaxa. [< fr. décontracter]. verbdecontracta
DECONTRACTÁ vb. refl. 1. (despre mușchi) a-și reveni după o contracție. 2. (fig.; despre oameni) a se destinde, a se relaxa. (< fr. décontracter) verbdecontracta
*decontractá (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se decontracteáză verbdecontracta
DECONTRACTÁ, decontractez, vb. I. Refl. (Despre mușchi) A-și reveni în poziție relaxată după o contracție. ♦ Fig. (Despre oameni) A se destinde. – Din fr. décontracter. verbdecontracta
decontractat adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | decontractat | decontractatul | decontractată | decontractata |
plural | decontractați | decontractații | decontractate | decontractatele | |
genitiv-dativ | singular | decontractat | decontractatului | decontractate | decontractatei |
plural | decontractați | decontractaților | decontractate | decontractatelor |