decolteu definitie

credit rapid online ifn

DECOLTÉU s.n. Partea decoltată a unei haine femeiești. ♦ Parte a corpului care apare din răscroiala de la gât a unei haine femeiești. [Pl. -uri. / < fr. décolleté]. substantiv neutrudecolteu

DECOLTÉU s. n. partea răscroită în jurul gâtului a unei haine femeiești. ◊ partea descoperită a gâtului și a umerilor la femei. (< fr. décolleté) substantiv neutrudecolteu

credit rapid online ifn

decoltéu s. n., art. decoltéul; pl. decoltéuri substantiv neutrudecolteu

DECOLTÉU, decolteuri, s. n. Partea răscroită în jurul gâtului, la o rochie, la o bluză etc. ♦ Parte a gâtului și a umerilor la femei care rămâne descoperită prin decolteu. – Din fr. décolleté. substantiv neutrudecolteu

DECOLTÉU, decolteuri, s. n. Partea decoltată a unei haine femeiești. ♦ Parte a corpului care apare datorită răscroielii decoltate a unei haine femeiești. substantiv neutrudecolteu

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluidecolteu

decolteu  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular decolteu decolteul
plural decolteuri decolteurile
genitiv-dativ singular decolteu decolteului
plural decolteuri decolteurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z