decolora definitie

DECOLORÁ vb. I. 1. refl. A-și pierde culoarea; a căpăta o culoare mai ștearsă, mai deschisă. 2. tr. A înlătura, a șterge culoarea de pe o țesătură, de pe un tabou etc. [Cf. fr. décolorer, lat. decolorare]. verb tranzitiv decolora

DECOLORÁ vb. I. refl. a-și pierde culoarea; a căpăta o culoare mai ștearsă, mai deschisă. II. tr. a înlătura, a șterge culoarea (de pe o țesătură, un tablou etc.). (< fr. décolorer, lat. decolorare) verb tranzitiv decolora

decolorá (a ~) vb., ind. prez. 3 decoloreáză verb tranzitiv decolora

decolorà v. a șterge sau a scoate coloarea. verb tranzitiv decolorà

DECOLORÁ, decolorez, vb. I. 1. Refl. și tranz. A-și pierde sau a face să-și piardă culoarea în urma expunerii la soare, la spălat etc. ♦ A căpăta sau a face să capete o culoare mai ștearsă, mai deschisă; fig. a deveni sau a face să devină insignifiant; a păli. 2. Tranz. A înlătura total sau parțial culoarea de pe o țesătură, de pe un tablou etc. – Din fr. décolorer, lat. decolorare. verb tranzitiv decolora

DECOLORÁ, decolorez, vb. I. Refl. (Despre obiecte colorate, mai ales despre țesături) A-și pierde culoarea (prin spălare repetată, prin expunere la soare etc.). O floare pe un covor se decolorează. ANGHEL, PR. 3. ♦ A căpăta o culoare mai ștearsă, mai deschisă, mai puțin vie. (Fig.) Pe urmă, noaptea din geam s-a făcut viorie, verde, s-a decolorat cristalin ca bobul de rouă. C. PETRESCU, R. DR. 49. Imaginile se decolorară și muriră. IBRĂILEANU, A. 192. În rama ferestrelor cerul se decolora peste arborii mari și o singură stea mai lucea strălucitoare, departe peste acoperișuri, în afundul nemărginirii. ANGHEL, PR. 7. ◊ Tranz. Energie contagioasă, care îi încorda trăsăturile obrazului, îi decolora buzele. C. PETRESCU, C. V. 207. ♦ Tranz. A înlătura, total sau parțial, prin diferite procedee, culoarea de pe o țesătură, un tablou etc. verb tranzitiv decolora

*decoloréz v. tr. (lat. de-colóro, -coloráre; fr. décolorer). Scot coloarea, spălăcesc: spălătura saŭ soarele decolorează stofele. – Și desc- și disc-. verb tranzitiv decolorez

Sinonime, conjugări si rime ale cuvantului decolora

decolora   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) decolora decolorare decolorat decolorând singular plural
decolorând decolorați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) decolorez (să) decolorez decoloram decolorai decolorasem
a II-a (tu) decolorezi (să) decolorezi decolorai decolorași decoloraseși
a III-a (el, ea) decolorea (să) decolorai decolora decoloră decolorase
plural I (noi) decolorăm (să) decolorăm decoloram decolorarăm decoloraserăm
a II-a (voi) decolorați (să) decolorați decolorați decolorarăți decoloraserăți
a III-a (ei, ele) decolorea (să) decoloreze decolorau decolora decoloraseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z