deceniu definitie

DECÉNIU s.n. Perioadă de zece ani. [Pron. -niu. / < lat. decennium, cf. it. decennio]. substantiv neutru deceniu

DECÉNIU s. n. perioadă de zece ani; decadă (3). (< lat. decennium, it. decennio) substantiv neutru deceniu

*decéniŭ n. (lat. decennium, d. decem, zece, și annus, an. V. bi-, tri- și chincheniu). Spațiŭ de zece anĭ. substantiv neutru deceniŭ

decéniu [niu pron. nyu] s. n., art. decéniul; pl. decénii, art. decéniile (-ni-i-) substantiv neutru deceniu

deceniu n. interval de 10 ani. substantiv neutru deceniu

DECÉNIU, decenii, s. n. Perioadă de zece ani. – Din lat. decennium, it. decennio. substantiv neutru deceniu

DECÉNIU, decenii, s. n. Răstimp, interval, perioadă de zece ani. În Moldova nu există acte domnești de danie sau de judecată, scrise în romînește, pînă în al doilea deceniu al veacului al XVII-lea. IBRĂILEANU, SP. CR. 34. Clipele vor fi decenii. EMINESCU, N. 61. substantiv neutru deceniu

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului deceniu

deceniu   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular deceniu deceniul
plural decenii deceniile
genitiv-dativ singular deceniu deceniului
plural decenii deceniilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z