decemvir definitie

DECEMVÍR s.m. 1. Fiecare dintre cei zece magistrați romani care formau comisia care urma să dea Romei un cod de legi în anul 451 î.e.n. 2. Membru al unui colegiu sacerdotal din Roma antică. [< lat. decemvir, cf. fr. décemvir]. substantiv masculindecemvir

DECEMVÍR s. m. 1. fiecare dintre cei zece magistrați romani care formau comisia ce urma să dea Romei un cod de legi în anul 45¹ a. Chr. 2. membru al unui colegiu sacerdotal din Roma antică. (< lat. decemvir, fr. décemvir) substantiv masculindecemvir

*decemvír V. decenvir. substantiv masculindecemvir

decemvír (rar) s. m., pl. decemvíri substantiv masculindecemvir

decemvir m. 1. fiecare din cei zece magistrați romani, însărcinați a redacta legea celor douăsprezece table; 2. magistrat care administra justiția în absența pretorului. substantiv masculindecemvir

DECEMVÍR, decemviri, s. m. Fiecare dintre cei zece magistrați romani ce au alcătuit comisia care a dat Romei (în anii 451 și 450 î. H.) un cod de legi (Cele 12 Table). – Din lat. decemvir, fr. décemvir. substantiv masculindecemvir

DECEMVÍR, decemviri, s. m. Fiecare din cei zece magistrați romani care au alcătuit comisia chemată să dea Romei un cod de legi (în anul 451 și 450 î.e.n.). substantiv masculindecemvir