DECAPITÁ vb. I. tr. A tăia capul cuiva, a executa (pe cineva) prin tăierea capului. ♦ A separa capul bovinelor de corpul lor la abator. [< fr. décapiter, it., lat. decapitare]. verb tranzitivdecapita
DECAPITÁ vb. tr. 1. a tăia capul cuiva; a ucide; a executa un condamnat prin tăierea capului. ◊ a separa capul bovinelor de corpul lor la abator. 2. (fig.) a suprima, a reduce la neputință principalii șefi ai unui partid, ai unei bande etc. (< fr. décapiter) verb tranzitivdecapita
decapitá (a ~) (a tăia capul) vb., ind. prez. 3 decapiteáză verb tranzitivdecapita
decapità v. a tăia capul. verb tranzitivdecapità
DECAPITÁ, decapitez, vb. I. Tranz. A executa un condamnat prin tăierea capului; a tăia capul cuiva. ♦ A separa capul bovinelor de corpul lor la abator. – Din fr. décapiter, lat. decapitare. verb tranzitivdecapita
DECAPITÁ, decapitez, vb. I. Tranz. A ucide sau a executa pe cineva prin tăierea capului, a tăia capul cuiva. Mihai a fost ucis în cortul din tabăra sa de lîngă Turda, de către ucigașii trimiși de Basta... Cadavrul lui Mihai a fost apoi decapitat, trunchiul fiindu-i lăsat neîngropat pe cîmp. Ist. R.P.R. 179. Era încă foarte vecin timpul în care vodă Ghica căzuse decapitat de un capugi-bașa. MACEDONSKI, O. IV 117. verb tranzitivdecapita
*decapitéz v. tr. (fr. décapiter, mlat. decápito, -táre, d. de și cáput, cápitis, cap. V. scapăt). Taĭ capu despărțindu-l de corp: Ludovic XVI a fost decapitat. V. descăpățînez. verb tranzitivdecapitez
decapita verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)decapita | decapitare | decapitat | decapitând | singular | plural | ||
decapitând | decapitați | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | decapitez | (să)decapitez | decapitam | decapitai | decapitasem | |
a II-a (tu) | decapitezi | (să)decapitezi | decapitai | decapitași | decapitaseși | ||
a III-a (el, ea) | decapitează | (să)decapitai | decapita | decapită | decapitase | ||
plural | I (noi) | decapităm | (să)decapităm | decapitam | decapitarăm | decapitaserăm | |
a II-a (voi) | decapitați | (să)decapitați | decapitați | decapitarăți | decapitaserăți | ||
a III-a (ei, ele) | decapitează | (să)decapiteze | decapitau | decapitară | decapitaseră |