DECAGONÁL, -Ă adj. În formă de decagon. [Cf. fr. décagonal]. adjectivdecagonal
DECAGONÁL, -Ă adj. în formă de decagon. (< fr. décagonal) adjectivdecagonal
decagonál adj. m., pl. decagonáli; f. decagonálă, pl. decagonále adjectivdecagonal
DECAGONÁL, -Ă, decagonali, -e, adj. (Despre suprafețe) În formă de decagon; (despre corpuri geometrice) care are ca bază un decagon. – Din fr. décagonal. adjectivdecagonal
DECAGONÁL, -Ă, decagonali, -e, adj. (Despre suprafețe) În formă de decagon; (despre corpuri geometrice) care are ca bază un decagon. adjectivdecagonal
decagonal adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | decagonal | decagonalul | decagonală | decagonala |
plural | decagonali | decagonalii | decagonale | decagonalele | |
genitiv-dativ | singular | decagonal | decagonalului | decagonale | decagonalei |
plural | decagonali | decagonalilor | decagonale | decagonalelor |