debreiat definitie
- Vezi aici mai multe rimedebreiat
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cude
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cudeb
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuat
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuiat
DEBREIÁ vb. I. tr. A suprima legătura dintre două piese cuplate printr-un ambreiaj. [Pron. -bre-ia, p.i. -iez, 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. débrayer]. adjectivdebreia
DEBREIÁ vb. I. tr. A suprima legătura dintre două piese cuplate printr-un ambreiaj. [Pron. -bre-ia, p.i. -iez, 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. débrayer]. verb tranzitivdebreia
DEBREIÁ vb. intr. a suprima legătura dintre două piese cuplate printr-un ambreiaj. (< fr. débrayer) verb tranzitivdebreia
debreiá (a ~) (a desface legătura făcută prin ambreiaj) (de-bre-) vb., ind. prez. 3 debreiáză, 1 pl. debreiém; conj. prez. 3 să debreiéze; ger. debreínd verb tranzitivdebreia
DEBREIÁ, debreiez, vb. I. Tranz. A desface legătura dintre două mecanisme cuplate printr-un ambreiaj. – Din fr. débrayer. verb tranzitivdebreia
DEBREIÁ, debreiez, vb. I. Intranz. (Tehn.; în opoziție cu ambreia) A desface legătura dintre două mecanisme cuplate printr-un ambreiaj. verb tranzitivdebreia
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluidebreiat
| debreiat | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | debreiat | debreiatul | debreiată | debreiata |
| plural | debreiați | debreiații | debreiate | debreiatele | |
| genitiv-dativ | singular | debreiat | debreiatului | debreiate | debreiatei |
| plural | debreiați | debreiaților | debreiate | debreiatelor | |