debreia definitie

DEBREIÁ vb. I. tr. A suprima legătura dintre două piese cuplate printr-un ambreiaj. [Pron. -bre-ia, p.i. -iez, 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. débrayer]. verb tranzitivdebreia

DEBREIÁ vb. intr. a suprima legătura dintre două piese cuplate printr-un ambreiaj. (< fr. débrayer) verb tranzitivdebreia

debreiá (a ~) (a desface legătura făcută prin ambreiaj) (de-bre-) vb., ind. prez. 3 debreiáză, 1 pl. debreiém; conj. prez. 3 să debreiéze; ger. debreínd verb tranzitivdebreia

DEBREIÁ, debreiez, vb. I. Tranz. A desface legătura dintre două mecanisme cuplate printr-un ambreiaj. – Din fr. débrayer. verb tranzitivdebreia

DEBREIÁ, debreiez, vb. I. Intranz. (Tehn.; în opoziție cu ambreia) A desface legătura dintre două mecanisme cuplate printr-un ambreiaj. verb tranzitivdebreia

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluidebreia

debreia  verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)debreia debreiere debreiat debreind singular plural
debreind debreiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) debreiez (să)debreiez debreiam debreiai debreiasem
a II-a (tu) debreiezi (să)debreiezi debreiai debreiași debreiaseși
a III-a (el, ea) debreia (să)debreiai debreia debreie debreiase
plural I (noi) debreiem (să)debreiem debreiam debreiarăm debreiaserăm
a II-a (voi) debreiați (să)debreiați debreiați debreiarăți debreiaserăți
a III-a (ei, ele) debreia (să)debreieze debreiau debreia debreiaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z