deasupra definitie

deasúpra (ea dift.) prep. cu gen. (lat. de, ad și supra). Pe, asupra (în opoz. cu dedesupt): o sabie atîrna deasupra capuluĭ luĭ Damocle. Pe deasupra, maĭ sus de: glonțu îi trecu pe deasupra capuluĭ. Dea deasupra, de sus: dă-mĭ un pahar de deasupra dulapuluĭ. – Vechĭ. de supra, de sus, de deasupra. invariabildeasupra

!deasúpra (dea-su-pra) adv., prep. (deasupra lui) invariabildeasupra

DEASÚPRA adv. În partea de sus, în partea imediat superioară; sus, peste (ceva). ◊ Pe deasupra = a) peste ceva; b) în plus, în afară de...; c) fără a adânci lucrurile, superficial. ◊ (Cu valoare de prepoziție, cu determinări în genitiv) Deasupra casei. ◊ Expr. A fi deasupra nevoii = a fi scăpat de o nevoie, a fi ieșit (cu bine) dintr-un moment sau dintr-o situație (materială) grea, a se afla în afară de pericol. [Var.: (reg.) dasúpra adv.] – De⁴ + asupra. invariabildeasupra

DEASÚPRA¹ adv. (Cu sens local, în opoziție cu dedesubt) Mai sus. Deasupra bulucesc nori de vară. STANCU, D. 208. Un cer de stele dedesubt, Deasupra-i cer de stele Părea un fulger ne-ntrerupt Rătăcitor prin ele. EMINESCU, O. I 176. ◊ Loc. adv. Pe deasupra = a) peste. Ca să trecem prin pădure e peste poate; noi însă să ne silim, dac-om putea, să sărim pe deasupra. ISPIRESCU, L. 6; b) în plus, pe lîngă altele, în afară de (prețul, măsura, catitatea etc. cuvenite sau stabilite dinainte). Veneau sîmbătă noaptea cîte cu un picior frînt... și acesta le era cîștig pe deasupra. CREANGĂ, A. 26. Prăpădi... cît ai bate din palme, tot ce cîștigase și moștenirea de la tată-său pe deasupra. NEGRUZZI, S. I 81. Marișcuță de la vamă, Taie-un pui și ne fă zeamă; Cîndu-i trece pe la noi, Pentru unu ț-om da doi, Pe deasupra, buze moi! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 395; c) (și în forma de pe deasupra) fără a adînci lucrurile, lucrînd sau considerînd în mod superficial. – Variantă; (regional) dasúpra adv. invariabildeasupra

DEASÚPRA² prep. (Uneori în forma pe deasupra) În partea de sus, în partea imediat superioară. Se arătau deasupra răsăritului zările zilei. SADOVEANU, P. M. 301. ◊ Loc. prep. Pe deasupra. [Umbrele] pornesc pe deasupra cîmpiilor. BOGZA, C. O. 10. Pe deasupra de prăpăstii sînt zidiri de cetățuie. EMINESCU, O. I 76. De pe deasupra Fumul se strîngea de pe deasupra pămîntului, urcînd în văzduh. CAMILAR, N. I 387. ◊ Expr. A fi deasupra nevoii = a scăpa de greutăți, a învinge lipsurile, a ieși (cu bine) dintr-un moment greu. De-acum sîntem deasupra nevoii. CREANGĂ, P. 124. – Variantă: (regional) dasúpra (POPESCU, B. III 12, CARAGIALE, O. III 290, ODOBESCU, S. I 125) prep. invariabildeasupra

*de deasúpra¹ (de peste) prep. + prep. (de deasupra mării) invariabildedeasupra

de deasúpra² (din partea de sus) prep. + adv. (raftul de deasupra) invariabildedeasupra