deambula definitie
- Vezi aici mai multe rimedeambula
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cude
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cudea
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cula
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuula
DEAMBULÁ vb. intr. a merge fără un scop precis, după propria fantezie sau poftă, a rătăci. (< fr. déambuler) verbdeambula
Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluideambula
| deambula verb | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a)deambula | deambulare | deambulat | deambulând | singular | plural | ||
| deambulând | deambulați | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | deambulez | (să)deambulez | deambulam | deambulai | deambulasem | |
| a II-a (tu) | deambulezi | (să)deambulezi | deambulai | deambulași | deambulaseși | ||
| a III-a (el, ea) | deambulează | (să)deambulai | deambula | deambulă | deambulase | ||
| plural | I (noi) | deambulăm | (să)deambulăm | deambulam | deambularăm | deambulaserăm | |
| a II-a (voi) | deambulați | (să)deambulați | deambulați | deambularăți | deambulaserăți | ||
| a III-a (ei, ele) | deambulează | (să)deambuleze | deambulau | deambulară | deambulaseră | ||