deabă definitie

díbă f., pl. e și ĭ (vsl. dyba, rut. dibi, a.î. V. dubă). Butuc, tumurug, obezĭ, falangă, aparat de lemn de ținut un vinovat prins de gît, de mînĭ orĭ picĭoare. – Și deabă și debă, pl. debĭ (rev. I. Cgr. 6, 353 și 354, și CL. 1924, 197). temporardibă

deábă V. dibă. temporardeabă

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluideabă

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z