dava definitie
- Vezi aici mai multe rimedava
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuda
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cudav
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuva
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuava
dáva (-ále), s. f. – Plîngere, jalbă, acuzație în fața unui judecător. – Mr. dăvie. Tc. dava (Șeineanu, III, 45), cf. ngr. νταβᾶς, alb., bg., sb. dava. Sec. XVIII. – Der. davagilîc, s. n. (plîngere), din tc. davacilik; davagiu, s. m. (reclamant), din tc. davaci. temporardava
dava s. f. sg. heroină. temporardava
davá f. (turc. [d. ar.] dava). Sec. 18. Reclamațiune. V. dahie. temporardava
DÁVĂ, dave, s. f. Așezare geto-dacică de tip oppidan a cărei denumire era formată cu ajutorul terminației „-dava” (ex.: Buridava, Argedava etc.) temporardavă