darwinism definitie

DARWINÍSM s.n. Concepție evoluționistă potrivit căreia speciile se transformă treptat unele în altele prin interacțiunea mai multor factori: variabilitatea, ereditatea, suprapopulația, lupta pentru existență și selecția naturală. ◊ Darwinism social = curent în sociologie care extinde legile biologice ale luptei pentru existență și ale selecției naturale la domeniul fenomenelor sociale. [< fr. darwinisme, cf. Darwin – biolog materialist englez]. substantiv neutrudarwinism

DARVINÍSM s. n. Teorie formulată de naturalistul englez Darwin, care explică originea și evoluția speciilor de animale și de plante pe calea selecției naturale. – Fr. darwinisme. substantiv neutrudarvinism

DARWINÍSM s. n. Concepție evoluționistă conform căreia speciile se transformă treptat unele în altele după legile selecției naturale și sub influența altor factori. – Din fr. darwinisme, cf. Darwin, naturalist englez care și-a expus această teorie în lucrarea „Originea speciilor“, 1859. substantiv neutrudarwinism

*darwinízm n. Transformizm. substantiv neutrudarwinizm

darwinísm s. n. substantiv neutrudarwinism

darwinism n. V. Darwin. substantiv neutrudarwinism

DARWINÍSM s. n. concepție evoluționistă potrivit căreia speciile animale și vegetale se transformă treptat unele în altele ca urmare a interacțiunii dintre variabilitate, ereditate, suprapopulație, lupta pentru existență și selecția naturală. ♦ ~ social = concepție sociologică din a doua jumătate a sec. XIX care extinde legile biologice ale luptei pentru existență și ale selecției naturale la viața socială. (< fr. darwinisme) substantiv neutrudarwinism

DARWINÍSM s. n. Concepție evoluționistă, formulată de naturalistul englez Darwin, care explică originea și evoluția speciilor de animale și de plante prin transformarea treptată a speciilor care au trăit în trecut pe pământ, ca urmare a interacțiunii dintre variabilitate, ereditate, suprapopulație, lupta pentru existență și selecția naturală. – Din fr. darwinisme. substantiv neutrudarwinism