daradaică definitie

daradáică (-ắici), s. f. – Trăsură proastă. – Var. taradaică. Rut., pol. taradajka, rus. taratajka (Cihac, II, 92; Scriban; Candrea). În Mold. substantiv feminindaradaică

daradáĭcă (Mold.) și taradaĭcă (nord) f., pl. e (rut. tarudáika, trăsură hodorogită, rus. taratáika, căruță cu doŭă roate; pol. taradajka, teredajka). Est. Iron. trăsură hodorogită, droagă. – Și har- (Sadov.). V. hodoroagă. substantiv feminindaradaĭcă

daradáică (reg.) (-dai-) s. f., g.-d. art. daradáicei; pl. daradáice substantiv feminindaradaică

daradaică f. Mold. trăsură veche: ce daradaică hodorogită AL. [Rus. TARATAIKA]. substantiv feminindaradaică

DARADÁICĂ, daradaice, s. f. (Mold.) Trăsură veche și hodorogită. Această Cristină Madolski, ca să încep cu dînsa, așa cum ai văzut-o în daradaica ei de pe vremea lui Pazvante, se trage din neamul Movileștilor. C. PETRESCU, O. P. I 228. Mă!... ce daradaică hodorogită!... Destul... stăi!... ALECSANDRI, T. I. 215. substantiv feminindaradaică