Alege sensul dorit: darab -substantiv neutru darab -temporar

darab definitie

dăráb V. darab. substantiv neutrudărab

dăráb, -uri, s.n.; dărabă, -e, s.f. – Bucată, porție, felie. Dărabă, poreclă în Borșa (Mihali, Timiș 2000). – Din magh. darab „bucată„. substantiv neutrudărab

dăráb (reg.) s. n., pl. dăráburi/dărábe substantiv neutrudărab

dărab n. Tr. bucată mare: un dărab de pâine. [Ung. DARAB]. substantiv neutrudărab

DĂRÁB, dăraburi, s. n. (Reg.) Bucată (1, 2). [Pl. și: dărabe.Var.: dărắb s. n., dărábă s. f.] – Din magh. darab. substantiv neutrudărab

dărắb V. darab. substantiv neutrudărăb

DĂRÁB, dăraburi, s. n. (Reg.) Bucată (1, 2). [Pl. și: dărabe.Var.: dărắb s. n., dărábă s. f.] – Din magh. darab. substantiv neutrudărab

DĂRẮB s. n. v. dărab. substantiv neutrudărăb

DĂRẮB s. n. v. dărab. substantiv neutrudărăb

DĂRÁB, dăraburi și dărabe, s. n. (Regional) 1. Bucată dintr-un aliment, dintr-un material etc. Foamea se trezise, își arătase colții, îi împingea [pe prizonieri] pîn'la moarte de om, pentru un dărab. CAMILAR, N. II 346. (Cu pronunțare regională) Apoi du-te la cea poartă Ș-o taie darabe toată. SEVASTOS, N. 328. 2. Bucată, petic de pămînt. (Cu pronunțare regională) Omul de la coarnele plugului mormăi iar singur... Măcar darabul ăsta de loc să-l ar. DUMITRIU, V. L. 6. 3. (Determinat prin «de vreme») Bucată, interval de timp. A trecut un dărab de vreme și s-a întors. – Variantă: dărăb (GALAN, Z. R. 30, SADOVEANU, P. M. 274) s. n. substantiv neutrudărab

DĂRÁB, dăraburi și dărabe, s. n. (Regional) 1. Bucată dintr-un aliment, dintr-un material etc. Foamea se trezise, își arătase colții, îi împingea [pe prizonieri] pîn'la moarte de om, pentru un dărab. CAMILAR, N. II 346. (Cu pronunțare regională) Apoi du-te la cea poartă Ș-o taie darabe toată. SEVASTOS, N. 328. 2. Bucată, petic de pămînt. (Cu pronunțare regională) Omul de la coarnele plugului mormăi iar singur... Măcar darabul ăsta de loc să-l ar. DUMITRIU, V. L. 6. 3. (Determinat prin «de vreme») Bucată, interval de timp. A trecut un dărab de vreme și s-a întors. – Variantă: dărăb (GALAN, Z. R. 30, SADOVEANU, P. M. 274) s. n. substantiv neutrudărab

daráb n., pl. urĭ și dărăburĭ (ung. darab, d. vsl. drobŭ. V. drob). Trans. Mold. Bucată, halcă (de multe orĭ ironic): un darab de pîne, de slănină. – Și dărăb. temporardarab

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluidarab

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z