dapăra definitie

dápăr, dăpărat V. depăr. temporardapăr

dăpărá (a ~) v. depărá2 verb tranzitivdăpăra

depărá2/dăpărá (a ~) (a-și smulge părul) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. dépăr/dápăr, 2 sg. déperi/dáperi, 3 deápără/dápără, 1 pl. depărắm/dăpărắm; conj. prez. 3 dépere/să dápere verb tranzitivdepăra

dăpărà v. a rupe, a smulge (vorbind de păr): fig. cu o mână te apără cu alta te dapără. [Lat. DEPILARE; sensul figurat e identic cu al sinonimului încăiera]. verb tranzitivdăpărà

DĂPĂRÁ, vb. I. v. depăra. verb tranzitivdăpăra

DEPĂRÁ, dépăr, vb. I. 1. Tranz. și refl. (Reg.) A(-și) smulge părul de pe cap (de jale, de disperare etc.); fig. a (se) necăji. 2. (Fam.) A (se) părui. [Var.: dăpărá vb. I]. – Lat. depilare. verb tranzitivdepăra

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluidapăra

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z