www.ReduPedia.ro
Definitie dantelare - ce inseamna dantelare - Dex Online

dantelare definitie

DANTELÁRE s.f. Acțiunea de a dantela și rezultatul ei. [< dantela]. substantiv feminin dantelare

danteláre s. f., g.-d. art. dantelắrii; pl. dantelắri substantiv feminin dantelare

DANTELÁRE, dantelări, s. f. Acțiunea de a dantela și rezultatul ei. – V. dantela. substantiv feminin dantelare

DANTELÁ vb. I. tr. A cresta pe margini (un lucru), a face ca o dantelă. [< fr. denteler]. verb tranzitiv dantela

DANTELÁ vb. tr. a cresta pe margini (un lucru), a da aspect de dantelă. (< fr. danteler) verb tranzitiv dantela

dantelá (a ~) vb., ind. prez. 3 danteleáză verb tranzitiv dantela

DANTELÁ, dantelez, vb. I. Tranz. A tăia, a cresta marginea unui lucru, dându-i aspectul unei dantele. – Din fr. denteler. verb tranzitiv dantela

DANTELÁ, dantelez, vb. I. Tranz. (Întrebuințat mai ales la participiu și la formele compuse cu participiul) A tăia, a cresta (marginea unui lucru) în formă de colți, a face ca o dantelă. (Fig.) Mantale vitreg de ușoare Pe care focul... Cu fantezia lui grotească Le-a forfecat pe nesimțite, Le-a dantelat cu comice chenare negre, Ca niște fracturi jerpelite. CAMIL PETRESCU, V. 100. verb tranzitiv dantela

*danteléz v. tr. (fr. denteler). Taĭ (crestez) în formă de dințĭ pe la margine. – V. dințez. verb tranzitiv dantelez

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului dantelare

dantelare   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dantelare dantelarea
plural dantelări dantelările
genitiv-dativ singular dantelări dantelării
plural dantelări dantelărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z